- Este vital ca TVA-ul la mâncare să rămână la 9%
- Industria ospitalității este susținută în continuare de români – aceștia au cheltuit peste 1,8 miliarde de euro în turismul romanesc în semestrul I din 2024, în timp ce străinii doar puțin peste 300 de milioane de euro
- România are nevoie de susținere legislativă pentru a putea contribui la micșorarea deficitului bugetar
- Federația Ospitalității solicită ferm reducerea impozitului pe salarii și venituri, menținerea TA la 9% și menținerea tichetelor de vacanță
- Fără oricare dintre aceste măsuri, acest segment nu poate supraviețui. Iar presiunea merge pe consumator
Federația Ospitalității averizează că, în acest moment, toată industria HoReCa se află la punctul 0. Pentru următorii ani, ori alegem să mâncăm de la marile lanțuri ori alegem să susținem jucătorii români mici și mijlocii.
Federația solicită ferm Guvernului reducerea impozitelor pe salarii și venituri ale angajaților, menținerea TVA la 9% pentru mâncare și păstrarea tichetelor de vacanță.
„Marea majoritate a business-urilor din ospitalitate nu au rezultate financiare mai bune decât anul trecut, iar cele care reușesc au, în mare parte, creșteri mici, de maximum 6%. Industria traversează o perioadă dificilă, pentru că nu doar materiile prime s-au scumpit, ci sunt majorări de costuri pe toate planurile, iar asta duce la creșteri foarte mari, pentru că majorările au un efect multiplicator. În prezent, foarte puține afaceri din această industrie mai pot supraviețui, pentru că devine tot mai greu să rămâi la fel de competitiv ca înainte și să susții prețurile”, a declarat Valentin Șoneriu, președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR).
Orice creștere a prețurilor se va simți în buzunarul sau satisfacția clienților
Orice creștere a cheltuielilor avute de companiile din industrie generează, automat, o evoluție similară a prețurilor către consumatorul final. Situația este critică, cu atât mai mult cu cât se estimează că, de anul viitor, vor fi introduse noi majorări de taxe, iar plafonarea prețului la energie va dispărea. Mai mult decât atât, business-urile din sectorul ospitalității este dependentă de calitatea angajaților, mâna de lucru reprezentând 30% din cheltuielile din această industrie.
„Suntem martorii unei premiere: pentru prima oară în 30 de ani, industria ospitalității din România prinde putere și intră într-o fază de consolidare. În ultimii ani, companiile din ospitalitate s-au tot eficientizat, au construit modele de business flexibile și adaptate, dar s-a ajuns la un punct de plafonare de la care nu mai pot susține creșterile de cheltuieli. Mulți antreprenori sunt pe un minimum de profit, motiv pentru care orice creștere va deveni un compromis – fie vor fi nevoiți să facă rabat de la calitatea serviciilor, adică să scadă numărul de angajați și să le crească nivelul de muncă, lucru care se va simți în scăderea calității serviciilor turistice din România, fie vor face rabat de la calitate. În ambele cazuri, vom fi martorii unui nou lanț de falimente a business-urilor românești. Acesta va fi încă un motiv pentru ca românii să plece în străinătate și pentru alte lanțuri internaționale să acapareze piața ospitalității din România.”, a mai precizat președintele FPIOR.
“Solicităm cu fermitate menținerea sistemului tichetelor de vacanță – soluție vitală pentru susținerea industriei ospitalității din România. Datorită tichetelor de vacanță, a crescut cu 60% procentul unităților de cazare și alimentație care au ieșit din zona de negru în zona albă a autorizării și a fiscalizării, ceea ce a crescut considerabil veniturile încasate de stat, ce provin de la industria ospitalității. Știm că România nu atrage un număr însemnat de turiști străini, față de destinațiile vecine și concurente și asta se întâmplă pentru că, în fiecare an, guvernele României nu alocă bugete de promovare turistică care să ne facă mai cunoscuți și mai vizibili în lume, astfel încât să atragem mult mai mulți turiști străini.
Ce înseamnă asta pentru industrie? Înseamnă că mecanismele și politicile statului român nu susțin, ci afectează, industria ospitalității din România!
În aceste condiții , eliminarea tichetelor de vacanță, creșterea TVA la mâncare și la pachetele de cazare cu mic dejun și eventuale noi măriri de taxe și impozite vor detemina o nouă presiune asupra operatorilor HORECA și, desigur, acestea se vor reflecta în prețuri mai mari, necompetititve față de destinațiile externe concurente.” (Corina Martin, Secretar General FPIOR)
Efectele se propagă în lanț
Creșterea cheltuielilor va accelera însă și fenomenul de închidere a multor companii, dar și la apariția unor afaceri mici în zona de fast-food, unde prețurile care pot fi practicate sunt mai accesibile. De asemenea, este foarte posibil ca produsele de foarte bună calitate să înceapă să dispară din meniuri, pentru că nu vor mai fi consumate și vom asista la o reorientare către produse mai populare, mai ieftine.
„Un alt efect vizibil deja este scăderea numărului de clienți. Iar mulți dintre cei care totuși merg la restaurant au început să consume mai puțin. De exemplu, sar peste aperitive, consumă două beri în loc de trei, nu mai mânâncă deserturi. Și acest lucru se vede și în programul de funcționare al firmelor – majoritatea închid la ora 22:00, nu la 24:00, unele nu mai deschid lunea, altele o fac doar după-amiaza și tot mai multe au renunțat la un schimb complet, din cele două care lucrau anterior prin rotație. Totul pentru a reduce cheltuielile, cu energia, cu salariile, cu impozitele”, a explicat Csaba Ludescher, directorul Departamentului de dezvoltare al Federației.
Ce soluții propun antreprenorii?
Toate aceste efecte, cumulate, vor contribui, potrivit reprezentanților FPIOR, la creșterea numărului românilor ce vor alege destinații externe pentru a-și petrece concediile și care își vor cheltui banii în afara țării. Un rezultat total contrar celui declarat de guvern și autoritățile de resort, care susțin că ȋși doresc creșterea încasărilor din turism.
Valentin Soneriu, președintele Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România, suține că sunt soluții posibile pentru prevenirea acestor riscuri: „În primul rând, trebuie găsită o formulă pe zona de taxare a muncii, deoarece industria ospitalității este dependentă de bacșiș, din cauza salariilor mici. Apoi, ar trebui să ne asigurăm că TVA-ul la mâncare rămâne la 9%, pentru că vom ajunge să ne batem cu prețurile din supermarketuri. De asemenea, este vital ca tichetele de vacanță este vital să rămână valabile, la fel ca și plafonarea la energie, pentru că suntem o industrie puternic influențată de aceste costuri.”
Reprezentanții FPIOR susțin că, ȋncă din primăvara lui 2024, multe afaceri din industria ospitalității au ȋnceput să se ȋnchidă. Un număr tot mai mare de unități sunt puse la vânzare, pe site-urile de profil, dar și bucătării ȋntregi, mobilate și utilaje de bucătărie, pensiuni, sau mobilier hotelier. Efectul de domino se resimte și ȋn cazul firmelor care furnizează utilaje și materii prime pentru restaurante și hoteluri. Deși au scăzut prețurile, vânzările lor sunt mai mici, au greutăți la încadrarea la termen, iar restanțele clienților se tot măresc.
Aceștia fac apel la instituțiile statului pentru a susține dezvoltarea industriei prin păstrarea unei stabilități legislative, pe de o parte, și prin investiții în promovarea turismului românesc în rândul străinilor, de cealaltă parte.