Un interceptor autonom printat 3D, care detectează și neutralizează dronele inamice, este proiectul câștigător al hackathonului European Defence Innovation Scheme (EUDIS), care va merge în finala internațională.
- Echipa SkyHunter a câștigat premiul I, în valoare de 2,500 euro plus 40 de ore de consultanță specializată, cu un interceptor autonom printat 3D, capabil să detecteze și să neutralizeze automat dronele inamice. Echipa s-a calificat în etapa internațională din ianuarie 2026;
- Echipa AeroCipher s-a situat pe locul II, cu un sistem care detectează și decodifică semnale acustice, ce poate fi utilizat în identificarea sistemelor autonome inamice și în transmiterea de mesaje codificate; Aceasta a primit un premiu de 1,500 euro plus acces la programe de dezvoltare a produsului;
- Echipele ApexNAV și BraveX s-au clasat pe locul III. ApexNAV a propus un sistem care funcționează ca o alternativă pentru GPS în zone cu război electronic. BraveX a dezvoltat o dronă hibridă, capabilă să îndeplinească misiuni în supravegherea frontierelor și în situații de urgență;
- Toate echipele câștigătoare vor beneficia de acces la programe de accelerare, mentorat și resurse pentru dezvoltarea ideilor propuse, în valoare de 16,000 euro;
- Juriul a fost format din specialiști de la NATO, Agenția Spațială și de Radiocomunicații a MApN, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, ROMARM, Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă”, Agenția Spațială Română, Universitatea Politehnica, ONU și investitori în startup-uri;
- Gradul de inovație, fezabilitatea tehnică și potențialul de implementare – principalele criterii de evaluare considerate de juriu;
- Hackathonul EUDIS s-a desfășurat în acest weekend simultan, în opt țări europene: România, Italia, Germania, Spania, Olanda, Cehia, Polonia și Portugalia. România a avut cel mai mare număr de participanți: 130 și cel mai mare număr de proiecte prezentate: 24
Echipa SkyHunter a câștigat ediția din România a hackathonului European Defence Innovation Scheme (EUDIS), un eveniment european dedicat inovației digitale cu utilizare duală – civilă și militară. Competiția s-a desfășurat simultan, în weekendul trecut, în opt țări europene, având ca temă principală „Tehnologii pentru spațiu și apărare”.
România s-a remarcat prin cea mai numeroasă participare la hackathonul EUDIS, cu 130 de participanți și 24 de proiecte prezentate, urmată de Germania (119 participanți și 16 proiecte propuse) și Olanda și Portugalia (110 participanți și 13, respectiv 14 proiecte înscrise).
Echipele câștigătoare din fiecare țară își vor prezenta proiectele în luna ianuarie 2026, în fața reprezentanților statelor membre ale Uniunii Europene. Cele trei proiecte desemnate câștigătoare la nivel european vor fi invitate ulterior la un eveniment internațional de prestigiu, unde își vor expune soluțiile inovatoare.
Juriul din România a premiat patru echipe: SkyHunter (locul I), AeroCipher (locul II), ApexNAV și BraveX (locul III).
Echipa SkyHunter a dezvoltat un interceptor autonom, realizat prin imprimare 3D, conceput pentru protejarea spațiului aerian prin monitorizarea continuă a împrejurimilor în vederea detectării dronelor inamice, pe care le poate neutraliza automat. Fiecare sistem este alcătuit din module compacte, care pot fi instalate pe acoperișuri sau în zone deschise, și rămâne inactiv până la activarea sa de către senzorii vizuali și acustici integrați. Membrii echipei sunt: Adrian Rotaru, Eduard-Gabriel Manolescu, Horia Mitrica, Vlad Erham.
Echipa AeroCipher a propus un sistem care detectează și decodifică semnale acustice, ce poate fi utilizat în identificarea sistemelor autonome inamice, precum și în transmiterea de mesaje codificate. Membrii echipei sunt: Radu Cioaca, Alexandru Hantascu, Bogdan-Mihai Mosteanu și Aldo Dumitrescu.
Echipa ApexNAV a propus un sistem care funcționează ca o alternativă pentru GPS în zone cu război electronic, iar BraveX, o dronă hibridă, capabilă să îndeplinească misiuni în supravegherea frontierelor și în situații de urgență. Membrii echipei ApexNAV sunt: David Iftime, Adrian Punga, Vladimir Iacob, Marius Militaru, Matei Nenciu, iar membrii BraveX: Mircea Vădan, Răzvan Costea-Bărluțiu, Antonio Florin Iordache, Andreea Tănase.
Premiul I are o valoare de 2,500 de euro, iar premiul II, de 1,500 de euro. Echipa SkyHunter va beneficia de două luni de mentorat intensiv, constând în aproximativ 40 de ore de consultanță oferită de experți. Celelalte echipe câștigătoare vor avea acces la un program extins de mentorat, pe o perioadă de până la șase luni totalizând serviciile oferite la o valoare estimată de minimum 16.000 €.
Printre jurații care au evaluat proiectele s-au numărat: Constantin Alexie Cotan Bodolan, președinte al consiliului de administrație CN ROMARM SA; Horia-Răzvan Botiș, membru al României în Consiliul de administrație al acceleratorului pentru tehnologii militare NATO DIANA; Viorel Băltărețu, Secretar de stat, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului; Bogdan Iordache, partener la Underline Ventures; Ulpia Elena Botezatu, membră a biroului Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale Extraatmosferice; Răzvan Rughiniș, profesor la Universitatea Politehnica din București; Alina-Mihaela Bădescu, profesor la Universitatea Politehnica și cercetător la Agenția Spațială Română (ROSA).
La eveniment a participat și Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș-Nicolae Pîslaru, care a evidențiat contribuția inovatorilor români si a companiilor locale la apărarea valorilor europene și la consolidarea unității în fața provocărilor actuale:
„Discutăm de un context în care avem războiul la ușă și ați fost chemați să puteți să ne ajutați, la nivel european, să ne apărăm, să găsim formulele prin care, după jumătate de secol de pace, să putem rămâne în continuare pentru apărarea păcii și pentru a putea avea într-adevăr o dezvoltare a societății românești, într-un context european în care să ne simțim protejați. Prin hackathonul EUDIS, România contribuie în mod direct la securitatea și dezvoltarea Europei. Nu cred că există ceva mai patriotic decât asta. Asta înseamnă patriotism, asta înseamnă să vrei într-adevăr să-ți ajuți țara: să vii cu ideile tale, cu știința ta, cu cunoștințele pe care le ai într-un moment de încercare în contextul acesta regional și global, chiar, și să poți într-adevăr să ajuți. E un sentiment de mândrie că reușim să facem lucrul acesta la nivelul României, pentru a străluci în Europa,” a declarat Dragoș-Nicolae Pîslaru,Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Am apreciat proiectele care au demonstrat nu doar inovație tehnologică, ci și înțelegerea riguroasă a cadrului strategic NATO și UE. Consider că hackathoanele precum EUDIS au o valoare strategică pentru România, întrucât reprezintă acceleratorul ideal între energie creativă, tehnologie emergentă și nevoi reale ale mediului public și industrial. Ele aduc la aceeași masă – într-un timp foarte scurt – talent, agilitate, politici publice și capacitate de producție. Proiectele câștigătoare și finaliștii acestui hackathon pot avea un impact direct în activitatea ROMARM, prin: testarea rapidă a unor componente cu aplicabilitate civilă și militară, integrarea tehnologiilor emergente în viitoarele linii de produse, deschiderea unor colaborări în cadrul PESCO (Cooperarea structurată permanentă), EDF (Fondul European de Apărare) și alte programe europene, accelerarea procesului de digitalizare strategică susținut de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. În numele ROMARM, reafirm deschiderea noastră pentru colaborări concrete cu actorii emergenți ai inovării europene și susținerea tuturor inițiativelor care întăresc competitivitatea industrială și suveranitatea tehnologică a României”, a declarat Constantin Alexie Cotan Bodolan, Președintele Consiliului de Administrație al CN ROMARM SA, membru al juriului.
În evaluarea proiectelor, jurații au ținut cont de relevanța pentru nevoile operaționale actuale ale apărării și industriei strategice, nivelul de maturitate tehnologică, scalabilitatea, interoperabilitatea cu infrastructuri critice existente și potențialul de integrare în ecosistemul industrial european.
„Atmosfera hackathonului a fost una de efervescență creativă, în care s-au îmbinat energia tinerilor inovatori cu spiritul practic al celor din industrie și mediul instituțional. Nivelul proiectelor a fost surprinzător de ridicat — atât din punct de vedere tehnic, cât și conceptual. Mulți participanți au reușit să propună soluții care merg dincolo de exercițiul academic, cu un potențial real de integrare în aplicații concrete, inclusiv în zone sensibile precum securitatea cibernetică sau operațiile spațiale. De asemenea, s-a văzut clar un interes crescut pentru dimensiunea etică și de responsabilitate socială a inovației, ceea ce este un semn excelent pentru generația care vine. Astfel de hackathoane sunt, în opinia mea, adevărate laboratoare de viitor. Ele creează punți între generații, între idei și nevoi reale, între sectorul public și cel privat. Pentru tineri, reprezintă o ocazie unică de a-și testa competențele într-un cadru colaborativ și competitiv deopotrivă. Pentru mediul instituțional și cel economic, oferă o fereastră către inovația autentică — rapidă, neconvențională, orientată spre soluții. Într-un context european care pune accent pe securitate, digitalizare și autonomie strategică, aceste exerciții nu sunt doar utile, ci necesare”, a declarat Ulpia Elena Botezatu, membră a Comitetul pentru Utilizările Pașnice ale Spațiului Cosmic (COPUOS) din cadrul ONU, cercetător științific la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI București și cercetător la Agenția Spațială Română (ROSA), membră a juriului.
Acesta a fost primul hackathon din țară dedicat soluțiilor dual use și a fost organizat în România de Romanian Tech Startups Association (ROTSA) și găzduit de Universitatea Politehnica din București – Centrul “Precis”.
În contextul eforturilor europene de consolidare a capacităților de apărare, hackathonul EUDIS este o continuare a inițiativelor derulate de ROTSA, în parteneriat cu Techcelerator, în domeniul inovației digitale pentru apărare și sectorul spațial, încă din 2016. Aceste demersuri includ susținerea unor proiecte precum DIANA – acceleratorul pentru soluții civile și militare al NATO – și NASA Space Apps Challenge, cel mai mare hackathon la nivel mondial. Astfel, Techcelerator și ROTSA au dezvoltat activități dedicate scalării companiilor românești care dezvoltă soluții pentru spațiu și apărare.
Consorțiul format din ROTSA și Techcelerator a fost ales pentru a implementa activitățile EUDIS în România, într-o competiție europeană, alături de o comunitate a agențiilor locale din domeniul apărării și al securității.
„Proiectele câștigătoare ale hackathonului EUDIS confirmă potențialul extraordinar al inovatorilor români de a contribui la securitatea și reziliența Europei prin tehnologie. România a demonstrat, prin numărul record de participanți, că dispune de un ecosistem tehnologic matur, capabil să răspundă unor provocări complexe, precum cele din domeniul apărării. Pentru noi, la ROTSA, este o dovadă clară că investiția în colaborarea dintre mediul academic, antreprenorial și instituțional generează soluții concrete cu impact real,” a declarat Cristian Dascălu, președinte Romanian Tech Startups Association (ROTSA) și Managing Partner Techcelerator, organizatorul hackathonului EUDIS în România.
Partenerii hackathonului EUDIS la nivel european au fost: Civitta, Tehnopol, CARSA, Cecoforma, iar la nivel național: Techcelerator, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, ROMARM, DifinePR, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București, UEFISCDI, ING Bank, IBM, UBB – Tech Transfer, Magurele Science Park, Unitech Foundation, Universitatea Politehnica din București, ROSPIN, Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă”, ADR Nord-Vest, CS InoHub, Cluj IT Cluster, Cluj HUB, Women in Tech, Societatea Antreprenorială Studențească – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul de Antreprenoriat UPBizz, L’Univers de Nicolai, Brewtifi, Mons Mellis, Redis Nutritie. Partener media: Revista Știință & Tehnică.