Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, luni, sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament.
Decizia CCR vine după ce, la începutul lunii septembrie, Secțiile Unite ale ÎCCJ au votat sesizarea Curții Constituționale, considerând că actul normativ afectează grav independența justiției și încalcă prevederi constituționale. „Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se menționează într-un comunicat al instanței supreme.
Potrivit ÎCCJ, legea contestată contravine unui număr de 37 de decizii anterioare ale CCR, precum și mai multor principii fundamentale, printre care: statul de drept, independența justiției, securitatea juridică, legalitatea, neretroactivitatea legii și egalitatea de tratament. De asemenea, se subliniază lipsa avizului obligatoriu din partea Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale a legii, precum și nerespectarea condițiilor constituționale privind asumarea răspunderii guvernamentale.
Faptul că Guvernul a promovat un act normativ declarat neconstituțional ridică semne de întrebare cu privire la respectarea procedurilor constituționale și a principiilor statului de drept. Într-un regim democratic, Executivul are obligația să elaboreze legi în conformitate cu Constituția, iar nerespectarea acestor obligații afectează în mod direct credibilitatea procesului legislativ și a instituțiilor statului.
În contextul reformei promovate, premierul Ilie Bolojan a declarat în plenul Parlamentului că sistemul actual de pensionare din magistratură este inechitabil și nesustenabil. Acesta a afirmat că magistrații se pensionează în prezent la vârste medii de 48–49 de ani, cu pensii medii care depășesc 24.000 de lei, unele ajungând chiar la 35.000–40.000 de lei, în cazul celor care au deținut funcții de conducere.
Guvernul a propus o reformă etapizată pe 10 ani, la finalul căreia vârsta de pensionare a magistraților va crește la 65 de ani, iar vechimea necesară va ajunge la 35 de ani, similar cu regimul aplicabil celorlalți cetățeni. În plus, plafonarea pensiilor de serviciu ar urma să fie stabilită la 70% din venitul net din ultima lună de activitate, față de 100% cât era anterior.